Publicistul german de carte de calatorii Hans Otto Messner a comparat cladirea cu "cinci ori sase coji enorme de oua fierte, asezate pe o masa". Altii au vazut in aceasta constructie cochilii ale unor scoici uriase, panzele umflate de vant ale unei corabii sau un ansamblu de estrade muzicale. Oricum, edificiul cu cea mai indrazneata conceptie arhitecturala din Australia este Opera din Sydney.
        Constructia s-a desfasurat parca dupa tipicul unei partituri, debutand cu o uvertura simpla, trecand apoi prin disonante dramatice, pentru a se incheia intr-un crescendo magnific.
        Totul a inceput in 1950, cand iubitorii de opera de pe cel de-al cincilea continent au constatat ca nu aveau o scena potrivita pentru spectacole de calitate. S-a anuntat un concurs, avand ca tema proiectarea unei opere la Sydney, oras cu trei milioane de locuitori. In 1957, arhitectul danez Jorn Utzon a fost desemnat castigator. Proiectul lui, cu mari suprafete vitrate si acoperit parca de niste panze de corabie, a entuziasmat juriul.
        Costuri finale de cincisprezece ori mai mari decat cele estimate Primele doua "acte" ale constructiei au scos in evidenta obisnuitele surprize ale unui proiect de asemenea avergura. S-a constatat ca promontoriul Bennelong, unde urma sa se ridice edificiul, trebuia completat cu pamant. O alta problema tehnica a constituit-o realizarea arcadelor de 67 de metri inaltime ale acoperisurilor, sprijinite pe stalpi de beton si ancorate cu 350 de kilometri de cabluri. Cei insarcinati cu finantarea proiectului au fost luati prin surprindere de costurile ridicate. Arhitectul danez s-a certat cu angajatorii sai si a parasit suparat santierul. Pentru a-l inlocui, au fost chemati patru arhitecti australieni. In acelasi timp, politicienii locali din statul New South Wales aveau dispute aprinse pe tema proiectului, acreditandu-se din ce in ce mai mult ideea ca totul nu era decat o himera.
        Evaluat initial la 7 milioane de dolari australieni, enormul edificiu a costat in final 102 milioane. A fost initiata o loterie - printre altele, se ofereau bilete gratuite la viitoarele spectacole - pentru finantarea proiectului. Bineinteles, din cauza diverselor impedimente, constructia a durat mai mult de cinci ani, cat fusese prevazut.
        Dar toate necazurile au fost uitate in scurt timp. Daca la inceput, multi considerau cladirea mult prea "moderna", acum frumusetea Operei din Sydney este recunoscuta de toata lumea. Forma sa, pe cat de neobisnuita, este tot atat de armonioasa. Un milion de placi albe invelesc sarpantele arcuite, conferind constructiei o stralucire aparte, amplificata de clar-obscurul iluminatului nocturn. La aceasta se adauga reflexele verdelui-topaz al suprafetelor vitrate fabricate in Franta: 6223 de metri patrati de ferestre uriase.
        Dincolo de minunatia formelor, complexul este mai mult dacat o sala de opera de renume mondial: sub acoperisurile indraznete se afla un teatru, sali de concerte, restaurante, salide expozitie si un cinematograf. Unul dintre cele mai avangardiste edificii din lume se afla acum in Port Jackson, portul orasului Sydney. O pera de arta pe care cine a vazut-o n-o mai poate uita.
        Opera a devenit noua emblema a capitalei Sydney, ea aflandu-se chiar p[e locul unde la 26 ianuarie 1788, capitanul Arthur Philipp debarca primii emigranti - condamnati periculosi din Marea Britanie.