Sunt doar niste mici nevertebrate in imensitatea marii, dar nici o alta specie de vietuitoare n-a reusit sa creeze ce au facut ele, de-a lungul a peste 25 de milioane de ani, in fata coastei nord-estice a Australiei - cel mai mare recif din lume. Cu forme extrem de reregulate, Marea Bariera de Corali se intinde pe 2000 de kilometri, egaland in lungime Marea Britanie. Sub apa, reciful adaposteste o lume cu totul aparte.
        Metoda de constructie este foarte simpla. Polipii excreta saruri de calciu in urma hranirii, crascand mici schelete tubulare. Acestea, depunandu-se unul peste altul, formeaza structuri tipice de coral, care, la randul lor, ajung sa creeze recifuri. In cateva milioane de ani, un recif de astfel fel poate atinge cateva sute de metri in diametru, asa cum s-a intamplat pe coasta statului australian Qeensland.
        Marea Bariera consta in circa 2500 de recifuri separate, spatiile dintre ele fiind prea inguste pentru a permite trecerea vaselor mai mari.

        Reciful nu este doar cea mai mare structura biogena, dar si cea mai colorata. In functie de specia de polipi si de vechimea recifului, acesta ia cele mai variate nuante. Coralii cei mai numerosi sunt de culoare albastra si maro, avand forma unor coarne de cerb; cei "de piatra" sunt de un alb stralucitor; cei mov, trandafirii sau rosii seamana cu niste flori. Alge purpurii, anemone de mare patate, ciuperci galbene si adevaratele tapiserii de alge verzi acopera recifurile parasite de polipi. Mimetismul este prezent in lumea melcilor si a pestilor, care, pentru a se camufla, iau culoarea mediului; astfel, pestele-soldat, cu gura sa mare, poarta "o uniforma" cu dungi albastre pe fond galben.
        Unii zoologi considera Marea Bariera de Corali, aflata in continua crestere si schimbare, drept cel mai mare organism viu de pe pamant. De-a lungul celor 2000 de kilometri, aceasta "fiinta" se hraneste cu ajutorul unor minuscule filamente si tentacule, care impresoara prada, o introduc in corp, unde este digerata; hrana este impartita intre polipii aceleiasi colonii. Biologii marini au identificat 300 de specii de corali, 4000 de scoici si mai mult de 1500 de pesti, printre care pisicile de mare, rechinii sau merlinii negri si uriasi.
        Deasupra apei, spectacolul continua. Zona recifului include aproximativ 600 de insule si insulite de vis, portiuni de tarm inundate partial, pe care cresc cocotieri si alte plante tropicale.

        Multe dintre aceste insule sunt atoli cu minunate plaje cu nisip alb, ce inconjoara lagune albastre, unde se poate face baie la adapost de rechini. Sunt locuri ideale pentru scufundatorii amatori, cat si pentru cercetatorii lumii subacvatice. Pe unele dintre insule se por face plimbari prin adevaratele paduri tropicale, iar oficiile de turism ofera cazare atat in camping-uri, cat si in hoteluri luxoase.
        O serioasa amenintate la adresa Marii Bariere o constituie pescarii asiatici, care, de 30 de ani, exploateaza sistematic reciful. Din 1938 incoace, Australia a luat masuri tot mai stricte de limitare a cotei de pescuit. Cam 98% din regatul coralilor se afla in Rezervatia Marina a Marii Bariere, considerata cea mai mare si mai frumoasa din lume.

        Citycorp Centre, o cladire de 46 de etaje care, cu cele patru uriase turnuri ale sale de deasupra bulevardului Lexington si cu partea de sus inclinata la 45 de grade a devenit una dintre emblemele Manhattan-ului. Un an mai tarziu Philip Johnson a revenit, proiectand primul zgarie-nori post-modern pentru firma de telecomunicatii AT&T. Turnul de birouri a fost terminat in 1983, acoperisul lui avand forma unei vitrine Chippendale. Indrazneala experimentelor lui Johnson asupra formelor a impus noi standarde, eliberand arhitectura de strictetea vechilor reguli.