Pagodele ansamblului de temple Wat se inalta ca varfurile unor munti din aur deasupra Angkor-ului, capitala imperiului khmer, care a stapanit odata nord-vestul Cambodgiei. Pe la inceputul secolului al XI-lea, cu cei un milion de locuitori ai sai, orasul adapostea o mie de pagode si nenumarate statui ale zeitatilor hinduide si trebuie sa fi fost cea mai frumoasa metropola din intreaga Adis. un diplomat chinez al vremii, Chou Takwan, povestea ca a vazut printese calare pe elefanti, aparate de soare de bandachine rosii, insotite de muzica timbalelor, a flautelor si gongurilor rasunand in aerul cu miros fin de iasomie.
        Conducatorul khmer suryavarman al II-lea a fost cel care, in timpul domniei sale (1113-1150), a deparit tot ce se construise pana atunci, ridicand un nou templu in capitala, pe o suprafata de aproape un kilometru patrat, inconjurata de un sant cu apa lat de 200 de metri. In centru se afla un templu, un fel de deal artificial, facut din blocuri de gresie si incununat de cinci pagode inalte de 65 de metri, simbolizand universul si muntele mitic, Meru.
        Acest mare sanctuar asiatic era dedicat atat zeitatii hinduse Vishnu, cat si imparatului Suryavarman al II-lea, care purta la cingatoare "sabia de aur a lui Indra", fiind venerat de catre popor ca avand origine divina. Din acest motiv, imprejurul intregii constructii se aflau basoreliefuri care prezentau, alaturi de vietile mitice ale zeitarilor hinduse, si faptele legendare ale imparatului. Se spune ca in fiecare noapte, sub cea mai inalta pagoda a templului, el zarea un sarpe ceresc cu noua capete, care lua forma unei prea-frumoase fecioare, cu care se impreuna. Conform dorintei sale, imparatul a fost inmormantat in centrul sanctuarului.
        Sofisticatul oras, cu numeroasele sale bazine de apa si campuri de orez irigate inteligent - ce dadeau doua, trei recolte pe an -, a inflorit pana in secolul al XIV-lea, cand razboinicii thai l-au invadat. Soldatii regelui Siamului au ars orasul, care a fost abandonat in 1431 si, cu timpul, uitat. Jungla a luat in stapanire complexul de la Angkor Wat , celelalte temple, palatele si ingeniosul sistem de irigatii. Abia in 1860, cercetatorul francez Henri Mouhot a redescoperit zidurile si pagodele din jungla cambodgiana, moment pe care l-a descris ca fiind mai impresionant decat al oricarei alte descoperiri din antichitatea greaca sau romana.
        Expeditiile ulterioare au scos la lumina noi bogatii din ruinele risipite pe o suprafata de mai multi kilometri patrati de jungla. Multe dintre cladiri, afectate puternic de eroziune, au fost dezgropate de arheologii francezi, tratate impotriva degradarii si partial restaurate. Cand, in 1957, jurnalistul german de televiziune Hans Walter Berg a vizitat Angkor-ul el a evaluat templele ca fiind "mai proportionate, mai armonioase si mai interesante dacat corespondentele lor indiene", dar a remarcat si spectacolul impresionant al "imbratisarii" dintre arta si natura acaparatoare, al statuilor si zeitatilor "crescand" in plina jungla, al zidurilor mancate de radacini, dar sustinute, totodata, de acestea.
        Multe dintre constructiile restaurate de la Angkor au fost distruse in timpul sangerosului razboi civil cambodgian, din anii 1970. Atunci, statui si basoreliefuri datand din perioada de inflorire a khmerilor au fost devastate intentionat de urmasii lor degenerati.
        In cele din urma, in 1987, li s-a permis restauratorilor sa reia munca de reconstituire a templurilul-munte Angkor Wat si a celorlalte ruine importante din apropiere.