Saturn

        Saturn este o planeta uriasa, asemanatoare cu Jupiter. Toate planetele mari au inele, totusi cele mai complexe si mai complicate le are Saturn. Lui îi apartin si cei mai multi sateliti.

        Saturn a fost vizitat de putine nave. Primii vizitatori au fost Pioneer-10 lansat în 3 martie 1972 si Pioneer-11 în 6 aprilie 1973. Cele mai importante sonde au fost Voyager-1 lansat în 20 august 1977 si Voyager-2 lansat în 1 septembrie 1977. Cele doua nave, au primit o viteze relativ mari, dupa ce au trecut pe langa Jupiter, astfel, în 13 noiembrie 1980, respectiv în 27 august 1981 au ajuns pe Saturn.
        Primele observatii, care au fost facute de nave trecând pe lânga planeta, au fost, ca inelele planetei Saturn nu sunt chiar asa simple cum se vad de pe Pamânt. Sunt compuse din mai multe mii de inele subtiri, care s-au grupat în 7 inele mari, notate de la A la G. De pe Pamânt doar inelele A, B si C se vad.
        Inelele sunt alcatuite din particule mici, de la un milimetru pâna la câtiva metri. Grosimea inelelor nu depaseste 1 km, iar latimea inelelor este de peste 74000 km.

       Satelitii joaca un rol important în sustinerea inelelor. Momentan stim doar de 18 sateliti, dar probabil ca exista mai multi. Din cei 18 sateliti, 12 au fost descoperiti de sondele Voyager. Cel mai mare satelit, Titan e doar cu 154 km mai mic, decât cel mai mare satelit al Sistemului Solar, Ganymede, iar cel mai mic, Pan, e putin mai mare decât Deimos, doar cu 20 km mai mare.

        O alta descoperire interesanta a fost, ca sunt 2-3 sateliti pe aceeasi orbita, în multe cazuri , la un unghi de 60°. Un exemplu, pe orbita lui Dione se misca S-12; Telesto cu Tethys si Calypso; Janus cu S-10; iar Epymatheus cu S-11.
        Structura si compozitia chimica a planetei se aseamana mult cu a planetei Jupiter. Cum ne apropiem de centrul planetei, presiunea creste, hidrogenul trece în stare lichida, si unde presiunea ajunge la 3 milioane atmosfere, are proprietati metalice. Nucleul, de marimea Pamântului, în mare parte este alcatuit din fier.

        Senzorii navelor au detectat în atmosfera 7 straturi. Primul strat e curat,. al doilea e format din apa, al treilea din sulfid de amoniu, al patrulea strat e curat, al cincilea e format din gheata de amoniu, al saselea e format din ceata de amoniu, si ultimul strat este praf.
        În afara Pamântului doar Titan contine în atmosfera sa o cantitate mare de azot (90%). Spectometrul a mai aratat putin argon, etan, acetilena si acid sulfuric.
        Daca pâna acum n-au fost gasite forme de viata în Sistemul Solar, gasirea lui Titan a fost neasteptata . Satelitul contine o substanta numita tholin, care este un amestec de substanta organica, dintre care unele nu pot lipsi pentru formarea vietii. Daca tholinul se dizolva în apa, se formeaza acid amonic, care sta la baza albuminii. Dar de pe Titan lipseste apa, astfel formarea vietii s-a blocat chiar la început.
        Nava Cassini a fost pornita în 1977, si în 2002 a ajuns pe Saturn. Va studia planeta, si în final va intra în atmosfera lui Titan.